culoarea soarelui
 |
| Tata - Victor (Simion ) Pană -astăzi ar fi împlinit 75 de ani |
Tata s-a întors astăzi
Cu o suliță de vânătoare boantă la vârf
Are haine tribale de un galben gălbejit
Greu îl recunosc
De unde vi îl întreb
și-mi zice ca un ventriloc
Că din portugalia deși eu
cred că de altundeva.
Un soare i-a tăbăcit pielea până la os
Poate din africa
de acolo să fi luat arama
lipit de el
de trupul slab
de fața oacheșă
Până și părul i-a crescut
negru la loc ca odinioară
Îl privesc și el
îndreaptă sulița spre mine odată cu privirea
Așa îl recunosc mai bine.
Ai fost la vânătoare … ?
sunt uluită
Ești un adevărat
războinic
Dar ce războaie ai
purtat? Unde e drumul pe care ai venit ?
Îi văd tălpile albe, ce
straniu se ridică în aer
Pe un vehicul plin de spumă...și vele largi de
alge
Prin tubul suliței aud
cum mă întrebă
Ce formă are inima de rac
? să o aud s -o port cu mine…
Eu nu știu tată…,
dar așa cum bate poți sa o auzi de
dincolo
de apă
E curios cum timpul sparge ghilotina din mărgelele de sticlă
și cum prin
Spații goale ca ce cele dintr-un manuscris
Comunicam cum numai noi
doi ne pricepem
Și-n toata această întâmplare
simt că mă ridic
plutesc dar mă
răstorn ca-într-un caiac
pe învolburatul râu al
vorbelor .
Printr-o freastră de ceață îl vad pe tata
e statuie
Stă drept pe acel vehicul
translucid cu sulița în aer ațintită
Cu ea despică pagini din albumul meu de amintiri
și se oprește brusc într-o
fotografie veche
mă ia de mâna ca-n prima zi de școală
și aerul se umple de-arome cunoscute …
și fețele se pierde vag ca într-un film uzat
Unde te duci …? Mai stai
un pic
să ne plimbam prin casă
…să coborâm din nou
să ne-așezăm la masă
să-mi spui ceva ..sau să mă
înveți
Cum să plutesc ca tine
să fiu războinică …
Te-aud ..încet prin șuieratul
timpului
îmi spui să-mi caut haine
potrivite
să spun puțin și să
vorbesc cu timpul
să nu te uit
să-mi caut pașii
să am o suliță
tocită cu care să rescriu
în tot nisipul mării
o viață simplă ca a ta
să folosesc
culoarea soarelui.
Comentarii