Cuvinte la uşă
când am plecat de acasă o ureche mi-a rămas lipită de tăblia patului. un ochi răzvratit la perete în camera mea. nu mi-am putut desprinde degetele de pe maşina de scris hermes, de corespondent de razboi nedeclarată la miliţie. băieţii din bloc îmi dădeau târcoale, să mă bată aşa era moda apoi m-am decis să fug să las jumătate din degete acolo pe litere m, a, m, a , t, a, t, a, c, a, s, a, a, c, a, s, ă când am plecat de acasă eram cam dezmembrată picioarele înca mergea spre nord, tomis nord mâinile căuta marea şi capul meu stapânea un cer din apropierea stadionului... când m-am apropiat de mine deja eram lipsită de imaginaţie mi-am redactat scenariul de mână clasic şi caligrafic, lungind scenele de amor şi romantism ...colorând paginile cu acuarelele primului fiu. nu m-am gândit să mă mai întorc acasă şi am cărat după mine într-un căruţ de mall pietrele, timbrele, colecţiile şi cărţile, vinyl-urile ...