duminică, ianuarie 28, 2007

Oase de ebonită

ce pot să-ţi spun eu, în relativitatea asta leşinată
în lumina asta roz pal cu
minunate reflexe
de parcă lumea ar plăti şi visele noastre ar fi transformate în reclame ...
oase de ebonită
în care durerea loveşte
nu ştiu ce înseamnă asta pentru tine, dar dragostea nu aşteaptă este
răul pe care pluteşte lumea
lumea oarbă, tu ştii că nu am prea multe să-ţi spun
suntem corpurile unui trup secret
şi turnul în care am putea locui e departe
el de depărtare s-ar putea prăbuşi în aşteptarea noastră
ca o simplă pietricică
pe marginea unui deal
aşa de fragilă este muzica în care ne mişcăm
Dar trupul secret se străduie în luptă...
culoarea neagră şi tatăl timp sunt spaimele lui permanente
Visul te trimite la culcare

când eşti singur
când simţi cum prin fiecare fibră durerea vine,
lasă o pală de vis să te anine de un alt început
de o alta mână cu degete fine ce-ţi răvăşeşte părul
uită-te cum timpul îşi face de cap cu vieţile noastre
adună uşor
amintirile într-o pungă şi pune-le bine pentru alte griji şi alte suspine
nu uita din când în când să-ţi aminteşti de tine
şi un nor alb va face dintr-o zi însorită una plină de întrebări.
Ştii de ce visele nu au nume
nu au porecle, nu le strigăm ?
n-am răspuns, am îndoiala că sunt aceleaşi pentru fiecare dintre noi
ne-am simţi înşelaţi …
să fac dragoste cu un vis de-al meu,
sincer gândul mă excită.
Când eşti singur
visul tău simţi că te trimite la culcare !

ebony bones- amazon

http://www.amazon.com/Ebony-Bones-Iulia-Pana/dp/1512242519/ref=sr_1_2?ie=UTF8&qid=1440349159&sr=8-2&keywords=iulia+pana