O picătură de apă era dimineaţa
O picătură de apă , suspendată pe pleoapă era dimineaţă Era dimineaţă şi aerul trecea pe lângă pleoapele mele cald şi mirositor era dimineaţă şi viaţa începea să respire o dată cu plămânii mei Cu pielea mea cu nările şi fibrele şi fantele corpului meu Era dimineaţă şi îmi prevesteam un început moleşit ca o bucată de pânză albăstrie Mototolită de mâinile tale pline de vene gata să explodeze să împrăştie un sânge negru peste manuscrise şi fotografii Era dimineaţă şi îmi doream ca noaptea să mai tragă de timp să vină ea în locul zorilor Dar era dimineaţă şi îmi dezmorţeam amintirile sedate cu greu după istovitoare poveşti filme cărţi şi muzici despre cum aş putea să trăiesc ca un om al zilelor mele. Era dimineaţă în viaţa mea amestec de nopţi şi nopţi în care eram eu doar eu şi zile în care metamorfoze puneau pe corpul şi mintea mea stăpânire şi în timp ce mă amăgeam dimineaţa fugise după noaptea mea miraculoasă ca o tânără îndrăgostită de-un zburător şi ziua mă lovea brusc şi rece peste ...