Dots... red-reflecting


       sketch by Iulia Pana 







I twist the storyline on a spindle.
I place dots with
a red-reflecting marker
every yard of the way
my turmoil is a scarf waving happy birthday
dragged through rooms where I live-exist.
a stream of light enters them through a hole
my child changes this into a happening
I am surrounded by reinforced concrete –
the prefab holes are filled
with washable ineffable truths
I feel my left lung like a white sponge
my right lung, carbon black
the spindle accidentally caught
a lock of blonde hair
that is dangerous
the child sees it and blocks the hole
with a brick made of silly-putty
"Mommy, you're a Pharaoh in a pyramid''
sounds walk down the pipes and tubes,
the veins and jerry cans
traversed by debris and fluids
I use something tasteless
like my saliva
to wipe out scribblings on the walls
they are hard to erase and appear on my skin –
on my arms stained
with reflecting red writing
the twisting thread of the chance
that sends me
to the end of the story
to the man-child
yard by yard,
dot after dot…



translated by Adrian G Sahlean 



puncte puncte... roșiireflectorizante

 pe un tambur răsucesc povestea.
 mă  apuc și punctez
 metru cu metru
 cu un marker roșureflectorizant
 agitația mea flutură o eșarfă cu la mulți ani
 ce se târăşte
 prin încăperile în care locuiescviețuiesc.
 printr-o firidă  intră un fir de lumină
 copilul meu  îl schimbă într-un semn
 sunt înconjurată de betoane și armături  -
 golurile din prefabricate au fost
 umplute cu lavabilul  şi inefabilul adevăr
 îmi simt plămânul stâng, burete alb
 îmi simt plămânul drept, negru de fum
 pe tambur s-a prins din greșeală o suviță blondă
 e periculos
 copilul vede golul și astupă firida
 cu o cărămidă de plastelină
 „mami, tu ești  o faraoană dintr-o piramidă ‘’
 sunetele se plimbă
 pe țevile și tuburile, vanele și
 bidoanele prin care alunecă reziduuri și umori
 e ceva sălciu ca saliva mea cu care șterg inscripțiile 
 din ziduri
 se șterg greu  și apar pe pielea mea –
 pe brațele care desenate cu
 urme roșii reflectorizante
 scriu
 răsucitorul fir al întâmplării
 care mă trimite la capătul de sud
 la copilul bărbat  metru cu metru
 puncte puncte...
    


          




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Noi

Locuiesc într-o cutie neagră

Gloria ei strălucea în vitrina unui magazin de carne