Ce păsări zboară pe cerul meu




Ce păsări zboară pe cerul meu
Deşi nu s-au deschis porţile…?
un şir de chei stau atârnate pe cablurile
aeriene 
palmele tale pâlnie 
pumnul meu  melc
ascult cum transmiţi
ultimatumul
ce se pierde în briza conversaţiei
ah, cum se termină brusc mesajul
răsucit de două ori în inima din nisip
o tacere pe pleoape  vine şi pleacă în
liniştea azurie
cu pene de pescăruşi
la pălăria verii...
vin valurile la mal şi iau cu ele
ultimele scrisori cearşafuri  pe nisip
decorate cu nume şi cuvinte goale
semne de neînţeles pentru ochii
în care înnoată aceleaşi valuri
mâna ta sapă  în plaja pustie
mâna mea îngropată de vie
lângă scoicile  cu structura perfectă
în care se aud cântând, glasuri  dragi
într-un număr de aur şi nisip
din care mâna ta picură zidurile unui castel
în care cu aceleaşi chei 
ai închis un cer cu păsări necunoascute
mâna mea încă desenează
un cerc prin care trece  mai departe
un zâmbet amărui
mâna ta grea şterge
ultimul semn de pe spatele
fin al cerului …






Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Noi

Imagine
    să ne întoarcem privirea la margini,   la stele să recurgem la sofisticate piruete în mișcarea cărora frame cu frame să ne revedem oracolul. dacă ai apăsa pe butonul invizibil   ascuns atunci în timpul vieții noastre am sări în valuri noaptea, am sări garduri înalte până la cer dulăii uriași s-ar repezii să ne înghită umbrele am dormi în camere cu jucării și ușa își va strica singură yala   în așteptarea marilor iubiri. cine mai știe ce am fredonat,   ce am înfrânt, ce am visat lumea s-a dezechilibrat și noi ne-am legănat de la est la vest copiii și anii. Să ne întoarcem privirea   la soare, la nisip și apa mării să recurgem la mici pași de balet în care cu încetinitorul să răsfoim calendare. dacă am vrea am putea să zburăm     înlăuntrul   timpului   vieții noastre o repetiție în care   ne ascultăm   îndelung   râdem cu riduri și vorbim   despre lucruri rotunde d...
Citiți mai multe

Locuiesc într-o cutie neagră

Imagine
Locuiesc într-o cutie neagră … Cu mine şi cu trupul meu Cutia e mică şi cartonul are un ciudat miros de migdale Dimineaţa se vede prin găurile scobite cu greu ca şi cum n-aş aştepta decât ploaia în îndelungi partide depresive Suflă un aer  prin mine ...trece şi rămâne lipit pe capacul cutiei ce îşi schimbă culoarea în gri În locuinţa asta temporară nu pot primi pe nimeni ..abia am oxigen Pentru o singură fiinţă şi aceea e o muscă .. Viaţa în cutie are umorul ei ...
Citiți mai multe

Gloria ei strălucea în vitrina unui magazin de carne

Imagine
Tara Donovan -peace gallery NY - foto credit Julitti gloria ei strălucea în vitrina unui magazin de carne se privea în picăturile de sânge ce rămâneau pe tejgheaua de inox pândea clienții cu străluciri sadice și în reflexul lamei de cuțit își etala zâmbetul lăbărțat ar fi trebuit să fie o grasă, o masă diformă precum halca pe care o tranșa dar soarta făcuse să fie femeia visată de el gloria ei strălucea în vitrina unui magazin de lux se privea în lacrimile ce rămâneau pe tejgheaua de cristal pândea iubiții cu străluciri insinuante și în reflexul irisului negru își etala zâmbetul firav ar fi trebuit să fie o nălucă sidefie ,o masă crepusculară precum steaua pe  care o visa dar soarta făcuse să fie femeia urâtă de el. (din vol. Imagine Simplă 1996)
Citiți mai multe