m-am născut prea devreme și prea mică
cât o riglă
mama măsura cu mine etamina pe care cosea flori roșii,
cuvinte blânde.
eram fericită că intram sub masă de-adreptul în
picoare fără să mă aplec
și atunci
mama îmi mai trasa câte un semn ,
de buna purtare,
când mă ascundeam și nu mă găsea prin casă.
la scoala mă uitau în sala de sport
printre mingi
așa încât de atunci mă rostogolesc
tot timpul într-un amețitor
joc...
m-am născut prea devreme...
sunt mică, ca un defectefect
mi-e ușor să mă strecor printre obiecte
și oameni,
așa ca o glumă bună
mă joc de-a v-ați ascunselea cu un bărbat înalt
până la lună
seara când închid ochii cresc brusc și mă văd
copil fericit cum mă
apuc de bara de covoare fără avânt și fără
chin
e un schimb bun de imagini din trecut
mama m-a desenat pe-un colț mic rupt
dintr-o carte
ca să încap m-a făcut cât 2 liniuțe
de pe riglă
am mai crescut ceva de atunci ..
m-am înălțat
odată cu vraful de cărți, cu desenele mele
uriașe care împânzeau casa cu o fâșie albă
loc de amintiri
pe care mamele scriu tot timpul măsura creșterii
copiilor .
acum
nu mai sunt așa mică, mi-am prelucrat imaginea
în photoshop, sunt chiar de înalțime potrivită.
cu rigla măsor
cifrele existenței mele.
4 comentarii:
Finalul face cât toată poezia (dar a trebuit toată poezia (poeziua?) pentru a ajunge aici, spunea și Kahlil Gibran ceva de genul - citez din memorie: „dintre cele 100 de cuvinte pe care le-am spus, doar 10 sunt de folos, dar am avut nevoie de celelalte 90 de cuvinte ca acele 10 cuvinte să ajungă la tine”...).
***
Și, a propos, am auzit că ați întrebat de mine...
Frumoasa poezie... :)
Multzam frumos!
ce e poezia daca nu te trimite in starea de poezie? poezia incepe sa iti comunice deabia dupa ce ajungi acolo. pana atunci...e o forma pe care multi se grabesc sa o explice, sa se intrebe, sa o rasuceasca...asa de-a orbul. m-am lasat atrasa de poezia Iuliei si am simtit mesajul puritatii pentru ca are putere de redezvaluire...un soi de plutire de frunza, usoara si ..usoara! atunci cand cuvintele capata inteles si cand ai intelesul - te trezesti zambind, mintea ta tace si devii traire...si doar pentru ca ai citit o poezie! Inseamna ca poezia si-a atins deplinatatea. Cu "photoshop" ..n-a vrut Iulia, poate, sa se dezminta de duritate..."gata, pana aici cu acele lucruri sensibile!" :)...CU TOATE CA, desi imi place toata poezia, imi place mai mult pana in "finalul" de care vb cineva mai sus, si chiar as fi vrut ca partea placuta sa fie si mai lunga, sa ma invarta in universul puritatii, doar, doar o sa redevin asa pe de-antregul!!! In sfarsit o poezie care nu imi solicita intelectul ci sufletul!!!
va multumesc !singlino
Trimiteţi un comentariu