m-am născut prea devreme și prea mică cât o riglă mama măsura cu mine etamina pe care cosea flori roșii, cuvinte blânde. eram fericită că intram sub masă de-adreptul în picoare fără să mă aplec și atunci mama îmi mai trasa câte un semn , de buna purtare, când mă ascundeam și nu mă găsea prin casă. la scoala mă uitau în sala de sport printre mingi așa încât de atunci mă rostogolesc tot timpul într-un amețitor joc... m-am născut prea devreme... sunt mică, ca un defectefect mi-e ușor să mă strecor printre obiecte și oameni, așa ca o glumă bună mă joc de-a v-ați ascunselea cu un bărbat înalt până la lună seara când închid ochii cresc brusc și mă văd copil fericit cum mă apuc de bara de covoare fără avânt și fără chin e un schimb bun de imagini din trecut mama m-a desenat pe-un colț mic rupt dintr-o carte ca să încap m-a făcut cât 2 liniuțe de pe riglă am mai crescut ceva de atunci .. m-am înălțat odată c...
Locuiesc într-o cutie neagră … Cu mine şi cu trupul meu Cutia e mică şi cartonul are un ciudat miros de migdale Dimineaţa se vede prin găurile scobite cu greu ca şi cum n-aş aştepta decât ploaia în îndelungi partide depresive Suflă un aer prin mine ...trece şi rămâne lipit pe capacul cutiei ce îşi schimbă culoarea în gri În locuinţa asta temporară nu pot primi pe nimeni ..abia am oxigen Pentru o singură fiinţă şi aceea e o muscă .. Viaţa în cutie are umorul ei ...
Comentarii