Noi

bărbatul meu timp

Nu muzica nu sunetele confuze fac simfonia,
ci zgomotele minţii mele
Speriată de hăuri şi dealuri şi ceasuri aruncate peste tot
v-aţi prins că am ceva cu maşina infernală a timpului
aş vrea să stric ceva din mişcarea regulată a àcelor
aş putea să înghit limbile să folosesc aparatul vorbirii
altfel decât l-am folosit până acum.

am să locuiesc în casa timpului. am să mă lupt
cu el într-o căsnicie perfectă
ştiu că-şi bate joc de mine ca un soţ de nevastă ştiu
că mă înşeală,
are şi un soi de înclinaţii homosexuale,
până şi bărbaţilor li se oferă mai mult.
locuieşte departe de lumea învrăjbită de limba lui
n-are loc, n-are stare se zbate
între pleoape .