PANA

Tata - Victor (Simion ) Pană -astăzi ar fi împlinit 75 de ani                                                                                Tata s-a întors astăzi Cu o suliță  de vânătoare boantă la vârf Are haine tribale  de un galben gălbejit Greu îl recunosc De unde vi îl întreb și-mi zice ca un ventriloc Că din portugalia deși eu cred că de altundeva. Un soare i-a tăbăcit  pielea până la os Poate  din africa  de acolo să fi  luat arama  lipit  de el de trupul slab de fața oacheșă Până și părul i-a crescut negru la loc ca odinioară Îl privesc și el îndreaptă sulița spre mine odată cu privirea Așa îl recunosc mai bine. Ai fost la vânătoare … ? sunt uluită Ești un adevărat războinic Dar ce războaie ai p...

Cum mă trezesc mă umflu cu pompa de timp comprimat îmi pun haine largi și adaptate Cu găuri de aerisire și lăcașuri pentru baterii sunt un experiment  personal  și public țin conferințe și seminarii în spațiul liber al terasei blocului, de unde îmi dau drumul și căderea e lină până la etajul unu unde mă așteaptă doamna popescu care mă salută cu aceași admirație de ani de zile și îmi spune „ce mare te-ai făcut!” ferestrele capătă alte dimensiuni Ca într-o expoziție minimalistă în care expun pânze mari pe care nativ și naiv doar  pulverizez personaje gălbui/cenușii/alburii cohortele depresiilor matematice pentru că mă opresc și profu de mate de la doi îmi zâmbește ca o ecuație enigmatică iar o iau de la capăt întind mâinile și planez împrăștii cu verbele mele preferate. „ce îmi trebuie mie poezia ?” eu zbor și fără aripi, sunt planificată știu toți vecinii din bloc cum măsuram distanța de la marginea terasei ...