PANA

foto: julitti  Dincolo de î ntâmplări Ţie ţi-a hărăzit puterea, ţie ţi-a dăruit, Vase  pline de mirodenii s-au spart în jurul tău Braţe te-au învăluit, trupuri necunoscute au încremenit în aşteptare. Ţie ţi-a preamărit fiinţa, ţie ţi-a  hotărât. Vieţi minunate s-au istovit în aerul tău Glasuri  te-au sprijinit în cântări Armate de copii în vis s-au topit- lumânări Pământul ţi-a  dat rădacini –uriaşe sfori să te legi de el Ţie ţi-a cântărit viaţa să ştii cât să ceri celor ce vor visa lumină Femeile sterpe  ţi-au îngânat chipul şi te-au adorat Morţii ţi-au mulţumit cu tăcerea şi s-au întrebat cine eşti ? cu ce îţi hrăneşti hienele minţii, cu ce sânge ademeneşti ura? în ce fel treci viaţa prin moarte  Eu te-am simţit doar o dată- atunci Dincolo de întâmplări în aerul în care te respir. Beyond the stories You were the one granted power, you were given it, Jars full of spices were smashe...

eliberată de şantajul durerii nerăbdarea sare cu paşi mari în faţa mea neputinţa te ţine departe de mine fuge ecoul  înapoi cu tot  aerul din vorbe vag se aud  doar zgomote peste intervalele de timp ameţite de pierderea memoriei o sare iodată e iubirea păsări lungi se adună  peste cerul lăsat o plasă negră cu găuri albastre prinde în ea  nori rătăciţi ca şi mine  la o tombolă de bâlci întind mâinile sub un val de apă din marea sub care ne-am culcat prima oară şi vine prea tare spre mine din piept o groază îmi înfloreşte sub piele prin sânge se plimbă şi  mă-tresară  şi mă-ndulceşte o sare iodată îmi trece pe limbă prin apă se duce  se pierde de tot îmi cresc bronhii de os respir prin gura de aer cercul din piept mă eliberează  de şantajul durerii Free of blackmail pain   impatience leap...

http://www.amazon.com/Ebony-Bones-Iulia-Pana-ebook/dp/B00SXP1DBO/ref=sr_1_1?ie=UTF8&qid=1423928242&sr=8-1&keywords=iulia+pana Poems in translation by Romanian poet, visual artist, and TV journalist and producer Iulia Pana. The present volume of selected poems is her first offering to the English speaking audience.

foto credit : julitti Pe șoseaua 66 merg de trei ori pe săptămână La cafea și film și de două ori am cotit-o pe 22 ca să ajung în  big city Viața la țară are farmec de nuvelă Din când în când un camion lucitor mai lovește o căprioara lângă tabără scriitorilor care  își propun scene horror în închipuite cărți vandabile dar căprioarele revin ..cu bursuci, veverițe Iepuri, toate gâzele pământului și  licuricii de care ai auzit doar în povești. Grădinile stau întinse  pe mile de iarbă, pe dealurile paralele cu șoseaua 66 apoi  dacă te rătăcești , dai de  râul hudson pe care se aduceau uriașe balene la împachetat în conserve când orășelul era oraș înainte de crize înainte ca viața să devină stranie ca o bucată de carne pusă la macerat uhoohoo make my dreams came true alunec pe șoseaua 66 , să beau iced coffee  la  dunkin '  donuts pentru că o poeta nativă  e addicted și treb...

I have to write three poems each night, I have to fulfill that norm You can say whatever you want, we have sex after poetry or from poetry. I have no inspiration and you don’t care, you have passion for our nights. I wrote about you, but not enough Yuk! There’s savagery in my blood and you make me feel I’m in a cage... I have to write mixed letters, words I don’t know what poetry is, academically speaking I give it birth, give it life, I dance to its crazed music, noisy, languorous, Come into my poetry Be my poetry Rejoice that I write you... translated by Adrian Sahlean Am de scris în fiecare seară trei poezii, E norma pe care trebuie să o îndeplinesc Poți spune ce vrei, sex vom face după poezie sau din poezie. Nu am inspirație și ție nu-ți pasă, tu ai pasiune pentru nopțile noastre. despre tine am scris, dar nu îndeajuns Iehhh! E o sălbăticie în sângele meu și tu mă faci să simt cușca... am de scris litere amestecat...

mi-e dor de fata vie din pozele vechi din poveştile tale despre cum ne-am văzut prima oară. fiecare îşi ţese o pânză subţire un memoire fin pe care îşi leagănă elefanţii. neverosimilă dorinţă nu mai văd amintiri, de trei zile aud straturi de linişte căzând peste scrisori şi pulberea când în mine se adună doar secunde urc şi cobor o scară din aţă mai cos, pe un fin memoire un copil într-o poză caligraf pe o galbenă filă. în cadranul de-argint o femeie se-agaţă de minutarele translucide se loveşte de mine cu dureroase cuvinte în care vocalele nu mai încap ... se proiectează o amintire risipită ... în memoire-ul meu, ce să păstrez ? direct în piele ca semn prin urechile acului moşteniri monstruoase trec umezite de limbă

Femeia Poet Femeia poet plânge mereu, Scrie poem după poem   versurile ei sunt scrijelite direct pe trup sau pe organe   îşi scrie poemele pe copii înainte de-ai naşte   pe barbat înainte de a-l alege   pe copacii pe străzi pe casa ei,   îşi coase poezia pe haine şi-o presară în mâncare   şi adoarme cu ea când e singură. Se strigă pe sine   ca o rimă anonimă dintr-un dicționar de buzunar, are pe cerul gurii o gumă de mestecat   cuvinte cu gust Femeia poet respiră cuvinte şi plânge cu   lacrimi de litere, se lasă fecundată de poem… femeia poet   se numeşte Poezie Woman poet the woman poet always cries, writes poem after poem her lyrics scratched directly on her body or her organs writes poems on her children before giving birth on her man before choosing him on trees streets her home she sews poetry on her clothes sprinkles it on food she falls asleep with it when she's alone. she calls to herself as to an anonymous rhyme from a pock...