Din mâinile tale curg mici râuri de purpurăTe strecori într-o noapte în mijlocul unui câmp nins
Pe un cal alb, pe care nici nu-l desluşeşti din marea lăptoasă a câmpului,
Vine cineva să-ţi mângâie fruntea şi deodată un flaut
îşi strigă muzica un clarinet îi răspunde
într-o notă tragică, o simfonie a cruzimii se naşte din frica ta
fulgii prind o altă culoare
roşiatică şi pe pământ se aşterne
mai întâi o dâră de sânge
calul aleargă
şi pletele lui se contaminează de
aceeaşi boală şi din mâinile tale curg mici râuri de purpură
Cine te-a învăţat să te strecori în noapte fără să ceri voie
de la tatăl tău secundar
Sau minutar.
Comentarii